„Eu sunt vântul” - Teatrului Maghiar de Stat, Cluj

Spectacol al Teatrului Maghiar de Stat Cluj în cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, Ediția a X-a 

Noémi Vajna, dramaturg: „Scriitorul norvegian Jon Fosse este unul dintre cei mai importanți autori contemporani de teatru, iar în 2023 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură. Piesa I Am the Wind (Eu sunt vântul), scrisă în 2007, abordează una dintre temele recurente din opera sa: granița fragilă dintre viață și moarte. Textul încearcă să surprindă în cuvinte un sentiment aproape imposibil de definit – acel proces interior care duce un om la decizia de a-și lua propria viață. Spectacolul regizat de Gábor Tompa explorează această călătorie ca pe un ritual ce apropie spectatorul de o dimensiune invizibilă, greu de exprimat în cuvinte.”

Tompa Gábor, regizor: „Acum câțiva ani, când am descoperit acest text, mi-am imaginat inițial o punere în scenă axată exclusiv pe cele două personaje, fără corul adăugat ulterior. Conform indicațiilor autorului, acestea se află undeva pe mare – pot fi frați, tată și fiu, surori, soț și soție, mamă și copil, iar interpretarea rămâne deschisă. Însă nu doar Premiul Nobel acordat lui Fosse, ci și evenimentele din viața mea personală au influențat această montare, aducându-mă mai aproape de granița sensibilă dintre lumea noastră și cea de dincolo. Acesta este spațiul prin care îmi pot exprima credința în mântuire, salvare și existența unei vieți după moarte, precum și convingerea că cei dragi, deși plecați dintre noi, continuă să fie prezenți.”

Un element definitoriu al spectacolului este corul feminin format din șase actrițe, despre care compozitorul Csaba Boros a spus: „Am plecat de la ideea că vocile feminine pot evoca o stare de tandrețe, un sentiment care se resimte în întregul text. Cei doi protagoniști se află într-o relație de protecție reciprocă, iar prezența feminină subliniază această grijă și sensibilitate. Vocea feminină și prezența ei reprezintă în mod natural tandrețea, iar limba latină, prin melodia sa distinctă și caracterul său atemporal, joacă un rol esențial în apropierea noastră de divinitate. În spectacol, trei elemente simbolice revin constant: portul, vântul și marea. Pe baza acestora, am selectat texte liturgice care sugerează călătoria, sosirea și caracterul său ritualic. Vântul, care uneori este agitat, alteori calm și liniștit, devine forța care ne poate duce fie spre port, fie dincolo de granița morții.”

Cele două roluri principale sunt interpretate de Zsolt Gedő și Loránd Farkas, iar Corul Femeilor este format din: Andrea Kali, Emőke Kató, Gizella Kicsid, Júlia Laczó, Anikó Pethő și Csilla Varga. 

Din echipa artistică fac parte: Gyopár Bocskai (scenografia), Enikő Györgyjakab (mișcarea scenică), Csaba Boros (muzica), Romeo Groza (light design) și Zsolt András (corepetitor). Traducerea în limba română: Daria Carmen Ioan. 

Spectacolul beneficiază de supratitrare în limbile română și engleză.